Str. Dr. Calistrat Grozovici, Nr. 1, Sector 2, București

secretariatinbi@mateibals.ro

021 201 09 80

PDP-8 – Proiect AMR

' ); } ?>
TITLUL PROIECTULUI

Întărirea capacității instituționale pentru controlul infecțiilor spitalicești și gestionarea consumului de antibiotice în România

Descrierea proiectului

În ultimii ani, rezistenţa la antimicrobiene (AMR) a reprezentat o ameninţare la tratamentul acordat în cazul a numeroase infecţii cauzate de bacterii, paraziţi, virusuri şi fungi. AMR are drept efect eficienţa redusă a tratamentului antibacterian, antiparazitar, antiviral şi antifungic, ceea ce îngreunează, încarcă financiar sau chiar face imposibil managementul clinic al pacientului adult.

În mod special, impactul este resimțit de către pacientul vulnerabil, deoarece AMR prelungește durata bolii și crește rata mortalităţii. Datele raportate de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) estimează că aproximativ 700.000 de decese sunt cauzate anual de AMR. Impactul economic al AMR asupra PIB global poate ajunge până la 0,03% în ţările OECD, până în anul 2020 şi respectiv 0,16% până în anul 2050 (2.9 trilioane USD de pierderi cumulate).

Printre cele mai serioase probleme de sănătate publică din Europa, infecţiile asociate asistenţei medicale şi rezistenţei la antimicrobiene au consecinţe severe nu numai pentru sănătatea umană şi animală, ci şi pentru întreaga societate devenind o problemă de sănătate publică generală, care necesită acţiune urgentă şi coordonată intersectorial. Magnitudinea problemei, la nivel global, dar şi impactul asupra sănătăţii umane şi animale, asupra costurilor din sectoarele relevante rămân, în continuare, necunoscute. Drept răspuns la această problemă gravă de sănătate publică, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a elaborat un plan global de acțiune privind rezistența la antimicrobiene, asumat spre implementare printr-o rezoluție adoptată de ţările participante la cea de-a 68-a Adunare Generală a OMS (mai 2015).

În mod special, statele membre au convenit importanţa dezvoltării mai multor Planuri Naţionale de Acţiune (NAP) care să se alinieze cu acest plan global şi care să încorporeze cinci obiective strategice comune:

  • Obiectivul 1 creșterea conștientizării și înțelegerii asupra rezistenței antimicrobiene prin metode eficiente de comunicare, educare şi informare
  • Obiectivul 2: întărirea cunoștințelor prin supraveghere și cercetare
  • Obiectivul 3: reducerea incidenței infecțiilor prin măsuri de asanare, igienă şi prevenire a infecţiilor
  • Objectivul 4: optimizarea utilizării agenților antimicrobieni pentru sănătatea umană şi animală
  • Objectivul 5: dezvoltarea unui model economic de investiții sustenabile care să țină cont de nevoile tuturor țărilor, creșterea investițiilor în medicamente noi, instrumente de diagnostic, vaccinuri și alte intervenții necesare

Conferinţa UE One Health cu privire la AMR (Amsterdam, 2016) a lansat ideea de cooperare, la nivel politic, între statele membre UE printr-o Reţea One Health pentru combaterea AMR. Rezoluţia principală a conferinţei a fost implementarea, începând cu jumătatea anului 2017, a unui plan naţional de acţiune împotriva rezistenţei la antimicrobiene, care să se alinieze cu abordarea One Health şi cu obiectivele Planului Global de Acţiune OMS.

În România, rezistenţa la antimicrobiene (AMR) este o problemă seriosă, nivelurile de AMR raportate în bacteriile cel mai des întâlnite ale omului fiind mari și/sau în creștere, comparativ cu majoritatea celorlalte țări UE/SEE. Există câţiva factori cheie care influenţează această situaţie, cum ar fi rata mare de consum de agenţi antimicrobieni în practica medicinii generale şi utilizarea antibioticelor cu spectru larg. De asemenea, se pare că există probleme în zona de infrastructură a spitalelor, dar şi o deficienţă de competenţe în cadrul personalului medical. Alţi factori importanţi sunt colaborarea deficitară între reţele multidisciplinare formate din clincieni, microbiologi şi epidemiologi dar şi lipsa unui protocol de colaborare între domeniile de medicină umană şi cea veterniară cu privire la AMR.

Rezistenţa la antimicrobiene, în România, este direct legată de consumul de antibiotice, printre cele mai mari din ţările EU/EEA. Consumul de antibiotice în România în anul 2016 a fost ridicat, cu 29.54 DDD/1000 locuitori/zi, ceea ce reprezintă al patrulea loc, după Grecia, Cipru şi Franţa, la nivel european. De asemenea, consumul de antibiotice selectează rezistenţa bacteriană şi induce infecţiile cu Clostridium Difficile. Alte chestiuni de interes sunt creşterea ratei de administrare a antibioticelor “de ultimă instanţă” cum ar fi carbapenema şi colistinul (cel de-al 2-lea loc la consumul de colistin), consumul crescut de antibiotic cu spectru larg, cum ar fi cefuroxima, ceftriaxona şi levofloxacina dar şi utilizarea frecventă a vancomicinei, cel mai probabil legată de incidenţa mare a infecţiilor cu Clostridium difficile (ESAC, 2017, CARMIN report 2015).

Așadar, în România, AMR reprezintă o problemă importantă de sănătate publică, ținând cont de rata crescută a acesteia, în mod special în infecțiile invazive (conform ultimului raport despre rezistența la antimicrobiene, al Centrului European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor Transmisibile (ECDC) lansat în anul 2017). Rata de rezistență asociată Stafilococului auriu meticilino-rezistent (MRSA), speciilor de enterobacteriacee care produc BLSE (beta lactamază cu spectru larg), Enterobacterii producătoare de carbapenemaze (CPE) sau acinetobacterului este mult peste media europeană.

Acestea reprezintă o ameninţare la siguranţa pacientului în spitale şi alte unităţi sanitare, dar şi o chestiune de securitatea sănătăţii având în vedere că CPE sunt rezistente la aproape toate clasele de antibiotic, ceea ce oferă un număr limitat de opţiuni pentru tratamentul pacienţilor infectaţi. Prevenirea infecţiilor şi măsurile de control pot varia semnificativ de la un spital la altul, ceea ce duce la un control suboptimal al organismelor MDR (multidrog rezistente).

Identificarea, analiza, controlul şi monitorzarea riscurilor infecţioase în spitalele publice din România sunt în continuare subraportate; raportarea IAAM sau a incidentelor/accidentelor care implică un risc profesional este în continuare redusă. Mai mult, măsurile care restricţionează autoadministrarea sau abuzul de antibiotice sunt insuficient promovate şi investigate în majoritatea spitalelor, monitorizarea rezistenţei la antimicrobiene fiind şi ea suboptimală.

Acest context subliniază nevoia unor intervenţii adecvate pentru îmbunătăţirea performanţei şi calităţii sistemului sanitar.

Conform recomandărilor Consiliului Europei, România ar trebui să întreprindă paşi rapizi în dezvoltarea şi aprobarea unei Strategii Naţionale şi a unui Plan Naţional de Acţiune (NAP) pentru a reduce riscul asociat AMR şi pentru a încuraja utilizarea judicioasă a antibioticelor în medicina umană şi veterinară, în conformitate cu ghidurile naţionale şi europene precum şi îmbunătăţirea practicilor de prescriere şi de instruire a personalului medical din ambele sectoare.

NAP trebuie să contribuie la obiectivele strategice, pe baza unei analize a situaţiei curente şi a contextului local. NAP trebuie să reflecteze principiile identificate în Planul de Acţiune Global OMS:

  • implicarea întregii societăţi, inclusiv abordarea “One Health”;
  • prevenirea înainte de toate;
  • asigurarea accesului, dar evitarea excesului
  • sustenabilitatea intervenţiilor;
  • ținte expansive pentru implementare

Strategia proiectului urmăreşte alinierea demersului românesc la cerinţele internaţionale privind IAAM şi utilizarea de antibiotice, prin Strategia OMS şi recomandările europene. Aşadar, Strategia Naţională şi Planul Naţional de combatere a AMR se va alinia la OMS şi la alte ghiduri/cele mai bune practici din domeniu.

Având în vedere contextul general, bazat pe date disponibile la nivel naţional, privind IAAM şi AMR, care indică o rată înaltă de uz de antibiotice şi printre cele mai ridicate rate de rezistenţă la anumite bacterii din ţările UE, filosofia de proiect pleacă de la premisa că o abordare sistemică poate aduce cele mai multe beneficii. Îmbunătăţirea şi operaţionalizarea cadrului naţional de funcţionare, instruirea specialiştilor pentru utilizarea instrumenetelor dezvoltate în cadrul proiectului şi implementarea ulterioară a acestora în spitalele reprezentative vor consolida capacitatea României de a răspunde acestor probleme de sănătate publică.

Obiectivele proiectului

  • Elaborarea unui plan naţional de acţiune pentru combaterea AMR şi IAAM, bazat pe recomandările planului global OMS
  • Elaborarea standardelor şi protocoalelor pentru a permite o dezvoltare sustenabilă şi eficientă a planului naţional de acţiune
  • Elaborarea unor ghiduri pentru testarea standardizată a AMR conform recomandărilor EUCAST, pentru supravegherea şi controlul IAAM, dar şi prescrierii de antimicrobiene, pe baza recomandărilor Comisiei Europene
  • Evaluarea testării AMR, supravegherea IAAM şi a prescrierii de antimicrobiene în spitalele selectate
  • Activităţi de instruire pentru medici, asistente medicale şi alţi profesionişti din sănătate (microbiologi, epidemiologi, specialişti în boli infecţioase şi alţi clinicieni)
  • Implementarea ghidurilor şi protocoalelor şi integrarea celor 3 activităţi (testare sensibilitate AMR, supraveghere IAAM şi prescriere de antibiotice) în spitalele selectate
  • Depunerea, pentru aprobare, la Ministerul Sănătăţii, după testarea şi evaluarea instrumentelor dezvoltate în cadrul proiectului; aceste instrumente (standarde, protocoale, etc) ar trebui incluse în curriculele de instruire a profesioniştilor în sănătate care sunt implicați în testarea AMR, supravegherea IAAM şi prescrierea de antibiotice.

Activități ale proiectului

  • Evaluarea legislației existente, a partenerilor implicați și resurselor alocate (activități și structuri) în domeniile cheie asociate rezistenței la antimicrobiene (AMR) și infecțiilor asociate asistenței medicale (IAAM)
  • Dezvoltarea unui cadru național strategic și a unui plan național de acțiune pentru combaterea fenomenului de rezistență la antimicrobiene și a infecțiilor asociate asistenței medicale
  • Elaborarea unor instrumente operaționale (ghiduri și proceduri) pentru a asigura implementarea eficientă și sustenabilă a Planului Național de Acțiune
  • Întâlnire de consens cu părțile interesate și experții în sănătatea animală și siguranța mediului.
  • Selectarea a 5 spitale pilot pe baza unui set de criterii agreat
  • Elaborarea unei metodologii comune, bazate pe ghidurile și protocoalele OMS de testare a rezistenței la antimicrobiene, supraveghere a infecțiilor asociate asistenței medicale și de prescriere a antibioticelor în spitalele selectate și Institutul Național de Boli Infecțioase Prof. Dr. Matei Balș
  • Evaluarea celor 5 spitale selectate și a INBIMB (PP)
  • Dezvoltarea unei curricule pentru profesioniștii din sănătate (microbiologi, epidemiologi, specialiști în boli infecțioase/prescriere antibiotice, alți clinicieni și asistente medicale)
  • Sesiuni de training pentru profesioniștii din sănătate (din spitalele selectate) pentru implementarea instrumentelor operaționale
  • Pilotare instrumente în 6 spitale (5 spitale selectate şi în INBIMB) timp de 12 luni  (aprovizionare cu kit-uri de laborator)
  • Supraveghere și îndrumare tehnică pentru spitalele selectate
  • Împărtășirea bunelor practici între profesioniștii din sănătate expuși proiectului (&alte părți posibil interesate) prin intermediul unui workshop
  • Elaborarea raportului final de evaluare
  • Revizuirea NAP și a instrumentelor operaționale
  • Depunerea NAP integrat la MS și alte părți relevante interesate
  • O platformă de E-learning, hardware și software, cu 5 module inițiale din curriculă, cu scopul de a crește nivelul de practică și de competențe al profesioniștilor din sănătate cu privire la AMR și IAAM
  • Informare, educare și comunicare

Rezultate așteptate

  • Elaborare cadru national (rezistența la antimicrobiene, infecții asociate asistenței medicale, prescriere antibiotic) – Plan Național de Acțiune (NAP)elaborare draft de politici de sănătate publică
  • Consolidarea cunoștințelor și competențelor prin schimb de experiență și training-ul profesioniștilor din sănătate – Analiză privind testarea rezistenței la antimicrobiene, infecțiile asociate asistenței medicale și prescrierea de antibiotice în 6 centre (spitale) pilot (5 spitale selectate și INBIMB).
  • Asigurarea sustenabilității – Planul național de acțiune și instrumentele operaționale, trimise părților interesate
  • Grad de conștientizare și de înțelegere crescut despre AMR și IAAM, în rândul grupurilor țintă și a audiențelor secundare (inclusiv vizibilitatea proiectului) – Grupul țintă și audiențele secundare, expuse mesajelor din proiect (vizibilitatea proiectului online și offline).

Managementul proiectului, asigurat de:

Manager Proiect – Prof. Univ. Dr. Sorin Aramă

Expert tehnic șef medical – Prof. Univ. Dr. Alexandru Rafila

Coordonator Proiect – Vlad Nicolae Popescu

Asistent Manager Proiect – S.L. Dr. Cătălin Tilișcan

Expert financiar – Șerban Alexandru Vasiliu


Echipa de implementare a proiectului:

Experți tehnici medicali

Prof. Univ. Dr. Adrian Streinu-Cercel, Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș”, Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București

Prof. Univ. Dr. Gabriel Adrian Popescu, Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș”, Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București

Prof. Univ. Dr. Cambrea Simona Claudia, Spitalul Clinic de Boli Infecțioase Constanța, Facultatea de Medicină, Universitatea Ovidius Constanța

Cercetător științific III Dr. Roxana-Ioana Șerban, Institutul Național de Sănătate Publică, Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile

Conf. Univ. Dr. Edit Székely, Spitalul Clinic Județean de Urgență Târgu-Mureș, Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu Mureș

Conf. Univ. Dr. Adriana Pistol, Institutul Național de Sănătate Publică, Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile, Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București

Conf. Univ. Dr. Gheorghiță Valeriu, Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central „Dr. Carol Davila”, Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București

Conf. Univ. Dr. Anca-Cristina Drăgănescu, Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș”, Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București 

S.L. Univ. Dr. Dragoș Florea, Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș”, Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București

S.L. Dr. Maria-Dorina Crăciun, Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Grigore Alexandrescu”, București, Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București 

S.L. Univ. Dr. Nica Maria, Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Tropicale „Dr. V. Babeș” București, Institutul de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș”, Facultatea de Medicină, UMF „Carol Davila” din București

S.L. Univ. Dr. Bodnar Nina-Ioana, Spitalul Clinic Judetean Mureș, Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „G. E. Palade” din Târgu Mureș

S.L. Dr. Teodora Vremeră, Institutul Național de Sănătate Publică, Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile

Dr. Marina Indreaș, Spitalul Judeţean de Urgenţă Bacău

Dr. Roșculeț Cleo Nicoleta –Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș” din București

Dr. Pavel Laurențiu Mihai, Direcția de Sănătate Publică Mureș

Dr. Angheluță George, Spitalul Universitar de Urgență Elias, București Dr. Andreea-Sorina Niculcea, Institutul Național de Sănătate Publică, Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile


Parteneri

Promotor Proiect: Institutul Naţional de Boli Infecţioase „Prof. Dr. Matei Balş”,Bucureşti

Strada Dr. Calistrat Grozovici 1, București 021105, tel.: 021 201 09 80, proiect.amr@yahoo.com

www.mateibals.ro

Operator de Program: Ministerul Sănătății din România


Strada Cristian Popişteanu, nr. 1-3, sector 1, cod 010024, Bucureşti, tel.: 021 312 22 12, relatii.publice@ms.ro

www.ms.ro

Partener: Institutul Național de Sănătate Publică din Norvegia

PO Box 4404 Nydalen, N-0403 Oslo, Nr. tel (+47) 21 07 70 00, folkehelseinstituttet@fhi.no

www.fhi.no

Cu sprijinul experților Organizației Mondiale a Sănătății


Buget: 1,741,154 EUR

Durată proiect:  Februarie 2020 – August 2023


Proiectul “Întărirea capacității instituționale pentru controlul infecțiilor spitalicești și gestionarea consumului de antibiotice în România” este finanțat prin Mecanismul Financiar SEE 2014-2021 – Provocări în sănătatea publică la nivel european.

Date contact proiect:

Website proiect: prescriere-antibiotice.mateibals.ro
Website: www.mateibals.ro
Adresa e-mail: proiect.amr@yahoo.com

Conținutul acestei pagini nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE 2014 – 2021. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine inițiatorilor.
Pentru informații oficiale despre Granturile SEE 2014-2021 accesați www.eeagrants.org, www.eeagrants.ro și www.ro-sanatate.ms.ro.

norv sigla proiect

Rezultate proiect:

Documente în format pdf (click pentru a vizualiza/descărca)

  1. Raport de evaluare a legislației existente în domeniile cheie necesare pentru controlul rezistenței la antimicrobiene (AMR) și al infecțiilor asociate asistenței medicale (IAAM)
  2. Cadrul Strategic Național (CSN) pentru combaterea fenomenului de rezistență la antimicrobiene (AMR) și a infecțiilor asociate asistenței medicale (IAAM)
  3. Planul național de acțiune pentru combaterea fenomenului de rezistență la antimicrobiene în România (PNA)
  4. Ghid Microbiologie pentru combaterea AMR și IAAM
  5. Ghid Epidemiologie pentru combaterea AMR și IAAM
  6. Ghid Boli infecțioase pentru combaterea AMR și IAAM
  7. Metodologia pentru raportarea infecțiilor asociate asistenței medicale și instrumente de colectare a datelor
  8. Raport final al derularii activitatii A51

*Cadrul Strategic Național și Planul Național de Acțiune finalizate în cadrul proiectului și avizate în forma actuală de experții Organizației Mondiale a Sănătății vor fi supuse aprobării Comitetului Naţional pentru limitarea rezistenţei microbiene (CNLRM), iar documentele tehnice pot deveni operaționale prin decizia Ministerului Sănătății. Documentele în forma actuală vor fi utilizate pentru derularea activităților, în special în etapa de pilotare din cadrul proiectului, desfășurată în 5 spitale selectate și INBI Matei Balș. Ca urmare a experienței acumulate în această etapă, rezultatele de mai sus vor fi revizuite, urmând să fie publicată forma actualizată a acestora. Reproducerea/prelucrarea acestor documente (parțială sau integrală), fără acordul scris al ordonatorului, în alt scop decât cel al informării, este interzisă.


Ne găsiți și pe Facebook, aici: https://www.facebook.com/prescriereantibiotice